Grăsimile saturate blochează arterele şi provoacă atac de cord?
În ultimii câţiva ani, mai mulţi experţi şi organizaţii şi-au dat seama că grăsimile naturale saturate sunt sănătoase. Grăsimile saturate se găsesc în alimentele sanătoase. Este natural să mănânci grăsimi saturate, se regăsesc în multe alimente naturale, chiar şi în laptele matern uman.
Pe parcursul ultimilor zece ani, ştiinţa a ajuns la concluzia că nu există nicio legătură între grăsimile saturate şi bolile de inima. Nu te teme de grăsimi. Experţii spun că sunt bune.
O dietă săracă în carbohidraţi determina valori crescute ale colesterolului?
Acest tip de dietă poate îmbunătăţi profilul colesterolului prin creşterea colesterolului „bun” şi scăderea trigliceridelor dăunătoare. În ceea ce priveşte colesterolul „rău” LDL, cei mai mulţi oameni au experimentat scăderea acestuia reducând numărul de carbohidrați.
Studiile arată că dietele sărace în carbohidraţi au îmbunătăţit sănătatea şi au scăzut colesterolul rău. Pentru câţiva oameni, colesterolul poate creşte la valori anormale în timpul acestei diete. În aceste condiţii, e bine să adapteze dieta pentru normalizarea nivelului de colesterol.
Creierul are nevoie de carbohidraţi?
Nu. Când ţii această dietă, creierul se poate alimenta cu grăsime. Grăsimea se transformă în cetone, care sunt folosite de creier drept combustibil.
Asta înseamnă că arderea grăsimilor creşte în mod semnificativ – un mare plus pentru cei care doresc să piardă excesul de greutate. Mai mult decât atât, corpul nostru poate produce glucoză de care are nevoie printr-un proces numit gluconeogeneza, transformarea altor nutrienţi în glucoză.
Iată ce cred mulţi oameni: creierul are nevoie de 130 de grame de carbohidraţi pe zi, pentru a funcţiona corect. Această este una dintre cele mai întâlnite mituri despre dietele sărace în carbohidraţi.
De fapt, un raport al American Institute of Medicine’s Food and Nutrition Board spune că:
„Cu toate că o dietă fără carbohidraţi nu este recomandată, deoarece elimina multe alimente sănătoase, poţi mânca cu siguranţă mult mai puţin de 130 de grame pe zi şi să menţii funcţia optimă a creierului.”
Nu este nevoie de carbohidraţi în dietă, iar creierul funcţionează bine fără ei.
Referitor la puterea de concentrare şi eliminarea stresului , un simptom comun al unei diete necorespunzătoare este lipsa de claritate mentală – de asemenea, cunoscută sub numele de confuzie mentală. Incapacitatea de a te concentra asupra unei sarcini sau a-ţi aminti informaţii este de obicei un rezultat al acestei probleme.
În general, există două molecule care sunt responsabile de claritatea mentală: glutamatul şi acidul gamma-aminobutiric. Glutamatul este neurotransmitatorul de excitaţie primar (promovează stimularea) din organism şi acidul gamma-aminobutiric este neurotransmitatorul inhibitor primar (reduce stimularea) din organism.
Confuzia mentală şi lipsa de concentrare, printre altele, pot fi cauzate de un aport prea mare de glutamat şi un aport mic de acid gamma-aminobutiric. Acest lucru apare atunci când creierul trebuie să utilizeze glutamat şi acid glutamic că energie şi nu mai rămâne suficient glutamat să fie transformat în acid gamma-aminobutiric.
Când creierul foloseşte numai glutamat, acestuia îi va lipsi neurotransmitatorii care reduc stimularea organismului.
Cercetările au arătat că cetonele au capacitatea de a permite glutamatului suplimentar să fie transformat în mod efficient în acid gamma-aminobutiric. Atunci când hrăneşti creierul cu o altă formă de energie (cetone), vei putea să-ţi echilibrezi producţia neurotransmiţătorilor.
Acest echilibru (creşterea producţiei de acid gamma-aminobutiric) duce la o mai bună focalizare mentală. Un avantaj suplimentar al producţiei de acid gamma-aminobutiric în creier este, de asemenea, reducerea stresului şi anxietăţii.
Indicaţie
Pentru a te concentra mai uşor, încearcă să începi ziua cu o cafea care stimulează producţia de cetone (adaugă ulei de nuca de cocos în cafea). Trigliceridele cu catenă medie, care sunt conţinute de uleiul de nuca de cocos se convertesc direct în cetone în ficat şi îţi oferă un impuls puternic de energie şi vei capătă astfel claritate mentală.
Acizii graşi omega 3 şi omega 6 sunt o parte vitală a funcţionarii cognitive. Ei joacă, de asemenea, un rol important pentru o multitudine de alte lucruri din organism, cum ar fi prevenirea bolilor de inima. Aceşti acizi graşi Omega fac parte dintr-un grup cunoscut sub numele de acizi graşi esenţiali.
Acest lucru înseamnă că organismul nu este capabil să îi producă singur, deoarece oamenilor le lipsesc enzimele necesare producerii lor. Aceştia trebuie să fie consumaţi din alimente sau din suplimente alimentare în mod direct. Dieta ketogenică este de mare folos, deoarece încurajează consumul de grăsimi sănătoase, inclusive de acizi graşi esenţiali.
Studiile au arătat că dieta modernă este deficitară în acizi graşi esenţiali. Mai precis lipsesc acizii graşi omega
3. Nu numai că acizii graşi hrănesc cea mai mare parte a ţesutului cerebral, ei sunt la fel de importanţi în funcţionarea corespunzătoare a creierului, care are legătură directă cu învăţarea, memoria şi performanţele senzoriale.
