Încă un copil a murit din cauza rujeolei. Numărul deceselor a ajuns la nouă de la izbucnirea epidemiei

prev1 din 2
Citeste continuarea in pagina urmatoare
Publicitate

Încă un copil a murit din cauza rujeolei. Numărul deceselor a ajuns la nouă de la izbucnirea epidemiei
Ministerul Sănătăţii a confirmat încă un deces provocat de rujeolă, o fetiţă în vârstă de un an şi trei luni din judeţul Timiş, care nu fusese imunizată, fiind răpusă de acest virus, ceea ce face ca numărul deceselor să ajungă la nouă, de la izbucnirea epidemiei.

Publicitate

,,O fetiţă în vârstă de un an şi trei luni, din judeţul Timiş, a ajuns la spital cu simptomele infectării cu virusul rujeolic. Starea sa de sănătate s-a agravat, iar organismul a cedat. Probele trimise la Institutul Cantacuzino au confirmat îmbolnăvirea cu rujeolă. Fetiţa nu fusese imunizată de părinţi împotriva acestui virus.

Astfel, în momentul de faţă, bilanţul epidemiei de rujeolă indică un număr de 1.969 de infectări, în 33 de judeţe, şi nouă decese provocate de acest virus, dintre care trei copii. Niciunul dintre cei trei copii care şi-au pierdut viaţa nu erau vaccinaţi. Dintre adulţi, aproape toţi fie erau neimunizaţi, fie schema de vaccinare nu a fost completă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Valentin Popescu.

Fetiţa care şi-a pierdut viaţa a fost internată în luna decembrie la spitalul Victor Babeş, din Timişoara, la secţia de Boli Infecţioase, dar din cauza complicaţiilor, organismul acesteia nu a mai putut lupta cu virusul.
Epidemia de rujeolă izbucnită în această toamnă a determinat Ministerul Sănătăţii ca, împreună cu reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii, UNICEF şi Institutul de Sănătate Publică, să propună o serie de măsuri pentru combaterea extinderii virusului. Printre măsuri se numără şi scăderea vârstei de vaccinare a copiilor, a căror imunizare va putea fi făcută acum de la 9 luni, deoarece, spun specialiştii, o caracteristică a aceastei epidemii de rujeolă este că afectează micuţii cu vârste sub un an.

Confundabilă la prima vedere cu rubeola, rujeola este mult mai gravă decât sora ei mai mică. Denumirea “pojar”, cu care e cunoscută la noi, este descriptivă pentru principalele simptome: febră foarte înaltă, de până la 40,5 grade Celsius, și erupția ca para focului.
La fel ca mai toate bolile copilăriei, rujeola are o origine virală.

Publicitate

Virusul care provoacă rujeola este unul de tip ARN, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine și al răpciugii canine. Acesta poartă numele de virus rujeolic și face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, din care se trag și virusul urlian (care determină oreionul), cel sincițial respirator (cauză a majorității infecțiilor respiratorii servere) și virusurile parainfluenzae (responsabile de apariția răcelilor).
Simptome și semne

Rujeola tipică începe după o perioadă de incubație de 7-14 zile cu febră prodromală, rinoree, tuse chinuitoare și conjunctivită. Petele (semnul) Koplik patognomonice apar după 2 pînă la 4 zile, de obicei pe mucoasa bucală în dreptul molarilor superiori 1 și 2. Aceste pete seamănă cu granulele fine de nisip alb înconjurate de areola inflamatorie. Dacă sînt numeroase, întregul cîmp de fond poate să fie un eritem pestriț. Apar faringita și inflamația mucoasei laringiene și traheobronșice. Secrețiile nazale, mucoasa faringiană și, adesea, sedimentul urinar conțin celulele gigante multinucleate caracteristice. Iritația caracteristica apare la 3-5 zile de la debutul simptomelor, de obicei la 1-2 zile după apariția semnului Koplik. Erupția debutează în fața sau în spatele urechilor și laterocervical sub forma unor macule neregulate care devin rapid maculopapulare și se extind rapid (în 24 pînă la 48 ore) pe trunchi și pe extremități în timp ce încep să pălească de pe față. Dacă iritația este deosebit de severa, apar peteșiile sau echimozele.

În perioada de vîrf a bolii, temperatura poate depăși 40 °C (104 °F), cu edem periorbital, conjunctivită, fotofobie, tuse chinuitoare, iritație extensiva și prurit blînd; în general, pacientul are un aspect bolnav. Leucopenia cu limfocitoza relativă este frecventă. Simptomele și semnele generale evoluează în paralel cu severitatea erupției și variază de la o epidemie la alta. După 3 pînă la 5 zile, febra scade, starea pacientului se ameliorează și iritația începe să pălească rapid, lăsînd în urmă o decolorare bronz-maronie, urmată de descuamare.

prev1 din 2
Citeste continuarea in pagina urmatoare

Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *