Nu e fasole bătută, dar… e bun, bun de tot!
Pasta de humus
TIMPI DE PREPARARE
Timp de preparare: 15 min
Timp de gatire: 12 min
Gata in: 27 min
INGREDIENTE
500 g năut
sucul a 2 lămâi
100 ml ulei
4 căţei de usturoi
3 linguri pasta de susan( tahini)
1 crenguta pătrunjel
PREPARARE
O reţetă orientală, foarte bună pentru zilele de post! Uite cum poţi face la tine acasă pastă de hummus!
1. Cu o seara înainte de preparare, se pune nautul în apa rece. A doua zi se scurge si se pune la fiert, iar când boabele s-au înmuiat, se scurg si se mixeaza.
2. Se adauga sucul de lamâie si uleiul în timp ce se continua mixarea, apoi usturoiul pisat.
3. Se scoate pasta într-un bol sau o farfurie, i se fac câteva sanţuri la suprafaţa si se pune puţin ulei. Se aduce la masa cu patrunjel si, eventual, lamâie.
Beneficiile humusului pentru sanatateSus
Ingredientele folosite la prepararea humusului sunt cele care dau acestui preparat numeroase beneficii importante pentru sanatate.
Principalele alimente folosite in procesul de gatire a humusului sunt nautul (leguma foarte bogata in proteine si cultivata in Orientul Mijlociu de mii de ani), sosul tahini (o pasta moale de susan, cu o aroma foarte intensa), zeama de lamaie, usturoi proaspat, ardei iute si ulei de masline.
Toate aceste ingrediente sunt pisate foarte bine, asezonate cu diverse condimente si amestecate temeinic, pana ce formeaza o pasta omogena tartinabila.
Humusul este o sursa foarte bogata de acizi grasi esentiali omega-3, cu rol protector pentru sistemul cardiac si stimulenti excelenti ai intelectului. In plus, acest preparat culinar oriental furnizeaza cantitati importante de fier, vitamina B6, mangan, cupru, acid folic si aminoacizi (triptofan, fenilalanina si tirosina, substante care imbunatatesc calitatea somnului si amelioreaza starea de spirit).
Mai mult decat atat, humusul contine nutrienti care contribuie la un stil de viata sanatos, putand fi consumat si sub forma de gustare satioasa. Substantele nutritive importante din humus provin din
– Naut. Nu contine colesterol sau grasimi saturate, fiind o sursa puternica de proteine, importanta in special intr-o dieta vegetariana. Nautul are si un efect preventiv in cazul acumularii de colesterol in vasele de sange. In plus, regleaza nivelul glicemiei in sange.
– Tahini. Sosul de susan este bogat in grasimi si calorii. Beneficiile sale vin din tipul grasimilor continute, majoritatea nesaturate, care au un efect pozitiv asupra organismului. Asemenea nautului, pasta de susan este bogata in proteine si o sursa foarte buna de calciu.
– Ulei de masline. Un alt ingredient foarte sanatos al humusului, uleiul de masline furnizeaza doar grasimi sanatoase, majoritatea mononesaturate si foarte putine saturate. Prin urmare, alimentul este util in reglarea colesterolului si protectia inimii impotriva diverselor afectiuni.
– Usturoi si zeama de lamaie. Cele doua alimente sunt bogate in antioxidanti, care inhiba actiunea oxidativa a radicalilor liberi asupra celulelor organismului. Atat usturoiul, cat si sucul de lamaie, intaresc sistemul imunitar si ajuta corpul sa lupte eficient impotriva bacteriilor si a virusurilor.
De asemenea, nautul constituie si o sursa semnificativa de fibre, care faciliteaza digestia si normalizeaza reglarea nivelului de lipide in sange. O serie de studii de specialitate indica faptul ca cele mai multe beneficii de pe urma consumului de naut se obtin prin ingerarea unor cantitati mici, la perioade scurte de timp.
Un experiment a demonstrat ca o saptamana de consum zilnic de naut a condus, in cazul participantilor, la un mai bun nivel glicemic si la o secretie a insulinei mai eficienta. Un sfert de cana pe zi de naut consumata a fost suficienta pentru obtinerea acestor rezultate pozitive.
Nutrientii prezenti intr-o cana de naut sunt molibden (164% din doza zilnica recomandata), mangan (86% din doza zilnica recomandata), acid folic (71% din doza zilnica recomandata), fibre (50% din doza zilnica recomandata), triptofan (44% din doza zilnica recomandata), proteine (29% din doza zilnica recomandata), cupru (29% din doza zilnica recomandata), fosfor (28% din doza zilnica recomandata) si fier (26% din doza zilnica recomandata).
Aproximativ 65%-70% din fibrele care se regasesc in naut sunt solubile, deci pot fi metabolizate de bacteriile de la nivelul colonului astfel incat sa produca un numar mare de acizi grasi esentiali, printre care acidul acetic, propionic si butiric. Acesti acizi alimenteaza celulele care formeaza peretele digestiv. De aceea, consumul regulat de naut reduce riscul dezvoltarii disfunctionalitatilor colonului, prin care se numara si cancerul de colon.
Surse: vreaudouaportii.ro
www.sfatulmedicului.ro
