Este un aliment şi un ingredient deosebit de nutritiv, nelipsit în dieta vegetariană şi raw-vegană.
Fiind un ulei nealergenic, poate fi consumat şi de copii, chiar de la o vârstă fragedă.
Mai mult, are utilizări multiple ca bază şi în cosmetică, în reţetele preparate acasă ori în laboratoare.
Iar studiile recente care acoperă subiecte de la scăderea în greutate, la prevenţia cancerului şi până la sănătatea inimii nu sunt nici ele neglijat.
Ca şi alte uleiuri, uleiul de cocos este şi el de mai multe feluri: extravirgin, presat la rece, presat la cald, rafinat fizic, rafinat chimic.
De ce este uleiul de cocos atât de sănătos?
Uleiul de cocos este unicul dintre uleiurile vegetale care are o concentraţie ridicată de acizi graşi saturaţi care pot provoca o mulţime de reacţii pozitive, benefice pentru sănătate.
Proprietăţile sale se datorează în special acestor acizi graşi: acizilor lauric, capric şi caprilic.
Ei se asimilează rapid în organism şi se transformă în energie, motiv pentru care uleiul de cocos este recomandat persoanelor care vor să slăbească şi celor care fac sport. Acidul lauric se regăseşte şi în laptele matern şi ne protejează împotriva virusurilor şi bacteriilor.
Conţine cu 10% mai puţine calorii faţă de alte grăsimi vegetale şi mai mult, acest ulei este unul dintre cele mai bogate surse de grăsimi saturate, aproape 90% din acizii graşi din uleiul de cocos fiind saturaţi.
Acizii graşi pot avea efecte terapeutice asupra tulburărilor cerebrale, precum epilepsie şi Alzheimer.
În plus uleiul de cocos scade colesterolul, stimulează sistemul imunitar prin polifenoli şi antioxidanţi naturali, vitaminele A, C si E, vitamina K, Fier şi Calciu, reglează metabolismul şi digestia şi, printre altele, ne ajută să avem părul şi pielea sănătoase şi strălucitoare atunci când alegem să-l folosim ca şi ingredient cosmetic.
Protejează chiar şi împotriva periculoaselor raze ultraviolete, atunci când este întins pe piele înainte de expunerea la soare. Şi foarte interesant, multe moaşe îl folosesc pentru masajul pielii bebeluşului.
Cum folosim uleiul de cocos?
Uleiul de cocos se poate folosi cu succes în bucătărie dar şi în cosmetică. Poate fi mâncat, gătit, pus în salate, în prăjituri, este un superaliment bun de-ntins pe pâine, după cum spun cei de la Republica BIO.
Aşa l-au şi prezentat la toate târgurile şi expoziţiile la care au participat. Cât despre cosmetică, şi acolo întrebuinţările sunt multiple.
În vechile înscrisuri sanscrite palmierul de cocos este numit kalpa vriksha sau copacul vieţii. Ca şi atunci, şi acum fiecare părticică a palmierului care ajunge până la 30 de metri înălţime este folosită.
Din floare şi fruct, palmierul dă ulei, unt, apă şi zahăr. Din rădăcină, trunchi, nucă şi frunze, localnicii încă mai obţin frânghii, fibre pentru ţesut, coloranţi, material de izolaţie, îngrăşământ şi lemn pentru mobilă.
În bucatarie:
Uleiul de cocos este rezistent la temperaturi ridicate şi nu se oxideaza uşor. Punctul de ardere este la 180 grade Celsius.
Prin urmare, el poate substitui cu succes la gătit şi la prăjit untul, margarina şi alte uleiuri sau grăsimi. Se poate adăuga în prăjituri, în salate, chiar şi în ceai sau lapte, deoarece creşte absorbţia fitonutrienţilor şi antioxidanţilor.
Se poate consuma simplu, tartinat pe o felie de pâine sau ca şi superaliment (1-2 linguriţe pe zi).
Înlocuieşte cu succes energizantele sintetice pentru sportivi.
Adăugat în shake-urile proteice sau în smoothies, creşte absorbţia proteinelor, vitaminelor şi nutrienţilor. Şi le completează cu ale lui.
Potrivit pentru prepararea batoanelor nutritive, proteice şi energizante sau a gustărilor sănătoase dintre mese.
O băutură nutritivă pe bază de ulei de nucă de cocos poate fi şi un bun sirop de tuse, expectorant, sau contra durerilor de gât.
În cosmetică:
Spală faţa mai bine decât un săpun, mulţumită capacităţilor antimicrobiene ale acidului lauric. Îl puteţi încorpora într-o reţetă de săpun făcut în casă.
Curăţă foarte bine dinţii, dacă este adăugat într-o reţetă de pastă de dinţi preparată în casă, cu ulei vegetal de mentă şi praf de copt.
Bun pentru un masaj care catifelează pielea, nu doar a bebeluşilor.
Tratează vergeturile rămase după sarcină şi lăuzie sau după pierderea în greutate, dacă este aplicat local, cu masaj pe zonele afectate.
Este un bun hidratant şi calmant pentru pielea arsă de soare.
Bun balsam pentru păr, dacă după baie se masează cu el părul şi apoi se clăteşte. Funcţionează chiar şi împotriva mătreţii sau, mai rău, a gumei de mestecat lipită de firele de păr!
Împotriva călcâielor crăpate sau cicatricilor lăsate de rănile superficiale, în locul cremelor reparatoare din farmacii.
Tratează infecţiile cu ciuperci, chiar şi candida, folosit ca unguent local.
Funcţionează ca tratament împotriva păduchilor.
Calmează mâncărimea cauzată de muşcăturile insectelor, dacă este aplicat în locul cremelor pline de chimicale şi cortizon.
Întins pe buze, înlocuieşte balsamul din farmacii.
Merge chiar şi într-o reţetă pentru un detergent de rufe preparat în casă.
Poate fi un bun emolient şi calmant pentru piele, înainte şi după bărbierit.
Amestecat cu puţin zaţ de cafea şi un praf de scorţioară se transformă într-un foarte bun exfoliant.
Masat bine până este absorbit de pielea afectată de celulită, pentru un efect anticelulitic mult mai sănătos decât alte creme.
Amestecat cu câteva ingrediente simple, poate fi un deodorant natural, discret şi eficient.
Îmblânzeşte urmele lăsate de oboseală în jurul ochilor, aplicat ca o mască pentru conturul ochilor. Ba mai mult, poate fi şi un bun demachiant.
Sursa: www.csid.ro
