La fiecare 3 secunde, o persoană este diagnosticată cu demenţă, iar cea mai întâlnită formă este maladia Alzheimer.
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul.
Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.
Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.
Această boală a uitării este, de multe ori, considerată în mod greșit o afecțiune specifică vârstnicilor. Însă maladia Alzheimer nu mai este doar o boală a bătrâneţii, vârsta de debut a bolii cu evoluţie lentă coboară sub 60 de ani, sub 50 de ani.
Sunt şi cazuri de 40 şi ceva de ani şi nu este vorba doar de demenţa Alzheimer, de exemplu sunt demenţe considerate până acum rare, dar despre care nu se vorbea pentru că nu existau până acum informaţii mai precise privind etiopatogenia. Dar acum este posibil de evaluat prin biomarkeri specializaţi.
Este vorba despre demenţele frontale, fronto-temporale, care seamană ca simptomatologie, dar sunt altceva. Şi care au debut precoce în jurul vârstei de 40 de ani.
Simptome
1.Schimbări de memorie care perturbă activitatea de zi cu zi. Pacienţii cu Alzheimer au obiceiul de a muta lucrurile ce le aparţin în locuri mai puţin obişnuite, cum ar fi mutarea periuţei de dinţi într-un compartiment al frigiderului.
2.Provocări întâmpinate în planificarea şi rezolvarea unor activităţi
3.Dificultăţi în realizarea sarcinilor specifice locului de muncă sau de la domiciliu
4.Confuzie privind ora zilei şi locul unde se află
5.Incapacitatea de a înţelege imagini
6.Probleme de vorbire şi de scriere. Pacienţii ajung să uite cuvinte de bază, devenind foarte greu de înţeles.
7.A încurca lucrurile şi a pierde capacitea de reface un drum deja parcurs
8.Dezorientare şi o judecată slabă. Pacienţii pot să se rătăcească în chiar împrejurimile casei unde locuiesc sau au probleme cu îndeplinirea unor sarcini obişnuite, cum ar fi pregătirea unei mese.
9.Renunţarea la locul de muncă şi retragerea din activităţi sociale
10.Schimbarea stării de spirit şi a personalităţii. Persoanele care suferă de boala Alzheimer ajung să nu mai găsească plăcere în lucrurile care înainte le confereau bucurie, îşi pierd încrederea în apropiaţi şi pot să devină furioşi sau supăraţi fără motiv.
Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
– istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
– prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
– sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
– diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
– terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:
– fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
– lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.
– nivele crescute in sange de homocisteina.
Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer.
Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Surse: www.sfatulmedicului.ro
