Unii spun că ficatul gras e cea mai uşoară boală hepatică.
Dar de la steatoza hepatică pornesc grave maladii ale ficatului, ciroza, cancerul hepatic, hepatitele cronice.
Ficatul gras e o boală frecventă, circa 27% din populaţie suferă de steatoză hepatică, dar doar 5% evoluează spre ciroză şi cancer. Profesor doctor Alexandru Oproiu a explicat pentru jurnalul.ro ce înseamnă această boală.
Ficatul gras se poate caracteriza ca o depunere de grăsimi în celulele ficatului, mai ales trigliceride.
Încărcate cu grăsime, celulele hepatice nu-şi mai îndeplinesc rolurile.
Aceasta este prima fază a bolii: steatoza hepatică. Ea avansează prin apariţia inflamaţiei, steatohepatita. Neglijată, duce la fibroză, la acea întărire a ţesutului hepatic, un fel de cicatrici care împiedică funcţiile ficatului şi blochează trecerea sângelui prin ficat.
Trebuie trecut la acţiune, în primul rând prin schimbarea stilului de viaţă. Obezitatea trebuie atacată, mai puţine grăsimi animale, mai deloc dulciuri concentrate şi făinoase şi, bineînţeles, mişcare, măcar o plimbare seara, de o jumătate de oră.
Indicele de masă corporală nu trebuie să salte peste 28-30, iar circumferinţa în talie la bărbaţi trebuie să fie sub 102 centimetri, iar la femei, sub 88.
Dacă slăbirea este nesemnificativă, se poate apela şi la medicamente de slăbit, de reducerea poftei de mâncare, dar nu este preferabil date fiind efectele secundare ale acestor doctorii. Nu e cazul să se slăbească pompieristic, e indicat să se piardă 500 de grame pe săptămână, adică două kilograme pe lună.
Trebuie să se aibă în vedere acel sindrom metabolic X, cvartetul morţii. Să se reducă obezitatea, să se trateze conştiincios diabetul prin dietă şi medicamente, să se ia zilnic combinaţia de medicamente împotriva hipertensiunii arteriale. Pentru diminuarea colesterolului şi a trigliceridelor în sânge e necesară cura cu statine.
Ficatul gras este o boală vicleană, nu dă semnale clare și doar controlul periodic poate descoperi această maladie.
Majoritatea pacientilor cu steatoza nu prezinta simptome, dar unii dintre ei pot raporta oboseala, slabiciune sau durere subcostala dreapta. Multi se prezinta pentru analize modificate ale functiei hepatice, descoperite intamplator, la examenele de rutina.
Boala hepatica avansata se caracterizeaza prin simptome de gravitate precum icter, edeme sau ascita (lichid in cavitatea peritoneala). La examenul fizic, se mai poate decela hepatomegalie (marirea in dimensiuni a ficatului), iar in cazuri mai avansate (ciroza), apare si splenomegalie (marirea in dimensiuni a splinei
Bineînţeles că băutorii de alcool peste capacitatea de metabolizare a ficatului sunt cei mai expuşi la steatoză hepatică. Cei cu ficat gras alcoolic trebuie să treacă la eliminarea cu desăvârşire a alcoolului. Cei care nu reuşesc să scape de obezitate, mai ales când este vorba de o gravă obezitate, pot apela la chirurgia bariatrică.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Analize de sange: testele functionale hepatice, indeosebi enzimele hepatice, pot ajuta medicul la stabilirea diagnosticului. In steatoza hepatita, enzimele hepatice ALT si AST pot fi crescute, iar GGT creste in special in boala hepatica asociata cu consumul de alcool.
In steatoza non+alcoolica, sunt observate deseori cresteri ale lipidelor serice (colesterol, trigliceride) sau ale glicemiei (glucozei serice).
Proceduri imagistice. Ecografia abdominala, dar si tomografia computerizata si examenul RMN pot releva steatoza hepatica.
Evaluarea fibrozei hepatice.
In cazul in care se suspecteaza o boala hepatica mai avansata, pot fi necesare teste care sa puna in evidenta in ce masura ficatul este afectat de fibroza (o forma de cicatrizare a tesutului hepatic, care poate aparea in timp ca urmare a inflamatiei celulelor hepatice).
Fibroza poate fi evidentiata atat printr-o procedura invaziva (biopsia hepatica, adica prelevarea unei mici probe de tesut hepatic cu ajutorul punctiei cu un ac special), cat si prin teste non-invazive (Fibroscan sau FibroMax).
Surse:www.csid.ro
