Canicula nu înseamnă doar disconfort pentru persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Temperaturile foarte ridicate obligă inima să muncească mai mult, favorizează deshidratarea și pot modifica tensiunea arterială. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, hipertensiune, boală coronariană sau aritmii, câteva măsuri simple pot face diferența dintre o zi dificilă și o urgență medicală.
Persoanele cu boli de inimă trebuie să fie mai prudente în zilele toride, mai ales dacă sunt în vârstă sau urmează tratamente cu diuretice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie, sartani ori alte medicamente cardiovasculare.
Specialiștii atrag însă atenția asupra unui lucru extrem de important: tratamentul nu trebuie întrerupt și dozele nu trebuie modificate din proprie inițiativă doar pentru că este foarte cald.
De ce este canicula mai periculoasă pentru inimă
Când temperatura exterioară crește foarte mult, organismul încearcă să se răcorească prin dilatarea vaselor de sânge și prin transpirație.
Aceste mecanisme obligă sistemul cardiovascular să se adapteze rapid.
Inima poate fi nevoită să pompeze mai intens pentru a asigura circulația sângelui către piele, unde căldura este eliminată.
În același timp, prin transpirație se pierd apă și electroliți.
Pentru o persoană sănătoasă, organismul poate compensa de cele mai multe ori aceste schimbări.
Pentru cineva care suferă deja de o boală cardiovasculară, adaptarea poate fi însă mult mai dificilă.
Căldura poate afecta tensiunea arterială
Temperaturile foarte ridicate determină dilatarea vaselor de sânge.
În anumite situații, tensiunea arterială poate scădea, ceea ce poate provoca amețeală, slăbiciune sau chiar leșin.
Riscul poate fi mai mare la persoanele care urmează tratament antihipertensiv sau diuretic.
Pe de altă parte, stresul termic, deshidratarea și efortul fizic pot solicita suplimentar sistemul cardiovascular.
De aceea, pacienții cardiaci ar trebui să evite expunerea prelungită la temperaturi extreme.
Prima regulă: evită orele cele mai fierbinți
În zilele cu temperaturi foarte ridicate, este recomandată limitarea deplasărilor și a activităților fizice în perioada cea mai fierbinte a zilei.
În mod obișnuit, intervalul dintre aproximativ 11:00 și 15:00 este unul dintre cele mai riscante pentru expunerea directă la căldură.
În zilele de caniculă severă, temperaturile pot rămâne însă ridicate și după această oră.
Dacă trebuie să ieși din casă, încearcă să alegi primele ore ale dimineții sau seara.
Nu aștepta să ți se facă foarte sete
Hidratarea este una dintre cele mai importante măsuri de protecție pe timp de caniculă.
În zilele toride, organismul pierde apă prin transpirație chiar și atunci când persoana nu face efort fizic intens.
Apa trebuie consumată regulat pe parcursul zilei.
Există însă o excepție extrem de importantă: pacienții cărora medicul le-a recomandat restricție de lichide, de exemplu în anumite forme de insuficiență cardiacă sau boală renală, nu trebuie să mărească singuri cantitatea de apă consumată.
În asemenea situații, cantitatea optimă de lichide trebuie stabilită împreună cu medicul.
Insuficiența cardiacă necesită o atenție specială
Pacienții cu insuficiență cardiacă se află printre categoriile care trebuie să fie foarte prudente pe timpul caniculei.
Pe de o parte, deshidratarea poate produce probleme.
Pe de altă parte, consumul excesiv de lichide poate fi nepotrivit pentru anumite persoane care au primit recomandarea de limitare a aportului de apă.
Din acest motiv, recomandarea generală „bea cât mai multă apă” nu este potrivită pentru fiecare pacient cardiac.
Planul de hidratare trebuie individualizat atunci când există insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni care impun restricție de lichide.
Ai grijă dacă iei diuretice
Diureticele sunt prescrise frecvent în hipertensiune și insuficiență cardiacă.
Aceste medicamente favorizează eliminarea apei și a sodiului din organism.
În perioadele foarte călduroase, când există și pierderi importante prin transpirație, riscul de deshidratare și dezechilibru electrolitic poate crește.
Asta nu înseamnă că pacientul trebuie să renunțe la diuretic.
Nu sări peste doze și nu reduce medicamentul fără recomandarea medicului.
Dacă apar amețeli importante, slăbiciune neobișnuită, tensiune foarte scăzută sau alte simptome noi, trebuie solicitat sfatul medicului.
Nu modifica singur tratamentul pentru tensiune
O greșeală periculoasă este oprirea medicamentelor antihipertensive deoarece tensiunea pare mai mică într-o zi foarte călduroasă.
Unele medicamente cardiovasculare pot influența modul în care organismul reacționează la temperaturile ridicate.
Totuși, întreruperea bruscă a tratamentului poate avea consecințe serioase.
Medicul este cel care decide dacă este necesară o ajustare temporară a tratamentului.
Măsoară tensiunea dacă nu te simți bine
Pacienții hipertensivi care au tensiometru acasă pot verifica valorile mai ales dacă apar:
- amețeală
- slăbiciune
- senzație de leșin
- palpitații
- durere de cap neobișnuită
- stare generală proastă
O singură valoare izolată nu trebuie însă să ducă automat la modificarea tratamentului.
Dacă valorile sunt repetat neobișnuite sau sunt însoțite de simptome importante, pacientul trebuie să contacteze medicul.
Palpitațiile nu trebuie ignorate
Deshidratarea și dezechilibrele de electroliți pot favoriza apariția palpitațiilor la unele persoane.
Pacienții care au deja tulburări de ritm cardiac trebuie să fie deosebit de atenți.
Dacă palpitațiile sunt noi, persistente sau sunt însoțite de amețeală, durere în piept, lipsă de aer sau leșin, este necesară evaluare medicală.
Nu face efort fizic intens în plină căldură
Mișcarea este importantă pentru sănătatea cardiovasculară, însă momentul zilei contează enorm în timpul caniculei.
Un pacient cardiac nu ar trebui să transforme o zi de 35-40 de grade într-o probă de rezistență.
Plimbările sau activitatea fizică pot fi mutate dimineața devreme sau seara, când temperatura este mai redusă.
Dacă temperatura rămâne ridicată chiar și seara, activitatea poate fi făcută într-un spațiu răcoros.
Grădinăritul și treburile din curte pot deveni periculoase
Săpatul, cositul, căratul sacoșelor grele sau alte activități solicitante cresc necesarul de oxigen al inimii.
Dacă aceste activități sunt efectuate în plin soare, solicitarea cardiovasculară devine și mai mare.
Pacienții cardiaci trebuie să evite efortul greu în zilele toride și să facă pauze frecvente.
Hainele pot face diferența
În zilele foarte călduroase sunt recomandate hainele lejere, deschise la culoare și care permit evaporarea transpirației.
O pălărie cu boruri largi poate proteja capul și fața dacă deplasarea în exterior este inevitabilă.
Expunerea directă la soare trebuie redusă cât mai mult.
Ține casa cât mai răcoroasă
Pe parcursul zilei, ferestrele expuse direct la soare pot fi protejate cu jaluzele, draperii sau obloane.
Aerisirea este mai eficientă dimineața devreme și seara sau noaptea, când temperatura exterioară scade.
Dacă există aer condiționat, acesta poate fi foarte util în perioadele de caniculă.
Nu este necesar ca încăperea să fie extrem de rece. Scopul este obținerea unui mediu confortabil și evitarea supraîncălzirii.
Ventilatorul nu rezolvă orice situație
Ventilatorul poate ajuta la evaporarea transpirației și poate oferi confort atunci când temperatura nu este extremă.
Când aerul din încăpere devine foarte fierbinte, simpla circulare a lui poate să nu mai fie suficientă pentru răcirea organismului.
În asemenea situații, o cameră cu aer condiționat sau un spațiu public răcoros poate fi mai sigur pentru o persoană vulnerabilă.
Dușurile răcoroase pot ajuta
Un duș răcoros poate reduce senzația de supraîncălzire.
De asemenea, pot fi aplicate prosoape umede și răcoroase pe piele.
Apa nu trebuie să fie extrem de rece, mai ales la persoanele care se simt deja rău sau amețite.
Evită alcoolul pe caniculă
Alcoolul poate favoriza deshidratarea și poate afecta reglarea tensiunii arteriale.
Pentru un pacient cardiac aflat deja sub stres termic, combinația dintre temperatură foarte ridicată și alcool poate fi problematică.
În zilele caniculare, cea mai sigură alegere pentru hidratare rămâne apa, în cantitatea recomandată pentru situația medicală individuală.
Ai grijă și la excesul de cafea
Consumul exagerat de cafea sau băuturi cu multă cofeină nu este cea mai bună metodă de hidratare în zilele toride.
Persoanele care au palpitații sau anumite aritmii ar trebui să respecte recomandările medicului privind consumul de cofeină.
Mesele foarte grele pot accentua disconfortul
În timpul digestiei, o parte din fluxul sanguin este direcționat către aparatul digestiv.
Mesele foarte mari și bogate pot accentua senzația de oboseală și disconfort într-o zi extrem de călduroasă.
Pot fi preferate mesele mai mici, distribuite pe parcursul zilei, cu legume, fructe și alimente mai ușor de digerat, dacă acestea sunt compatibile cu dieta recomandată pacientului.
Nu crește consumul de sare fără indicația medicului
Deoarece prin transpirație se pierde și sodiu, unele persoane cred că trebuie să consume automat mai multă sare pe timpul verii.
Pentru pacienții cu hipertensiune sau insuficiență cardiacă, această idee poate fi periculoasă.
Excesul de sodiu favorizează retenția de lichide și poate agrava anumite afecțiuni cardiovasculare.
Nu modifica aportul de sare fără recomandarea medicului.
Ce simptome pot indica epuizarea termică
Epuizarea provocată de căldură poate include:
- transpirație abundentă
- slăbiciune puternică
- amețeală
- durere de cap
- greață
- crampe musculare
- puls rapid sau slab
- senzație de leșin
Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros și trebuie începută răcirea corpului.
Dacă simptomele sunt severe, se agravează sau nu se ameliorează, este necesară evaluare medicală.
Insolația este o urgență medicală
Insolația sau șocul termic reprezintă cea mai gravă formă a bolilor provocate de căldură.
Pot apărea:
- temperatură corporală foarte ridicată
- confuzie
- tulburări de comportament
- pierderea stării de conștiență
- puls rapid
- piele foarte fierbinte
- convulsii
Într-o asemenea situație trebuie apelat imediat serviciul de urgență 112.
Până la sosirea echipajului medical, persoana trebuie dusă într-un loc răcoros și trebuie începută răcirea corpului.
Durerea în piept nu trebuie pusă pe seama căldurii
O persoană cu boală cardiacă nu trebuie să presupună că orice stare de rău este „doar de la căldură”.
Durerea sau presiunea în piept, lipsa bruscă de aer, transpirația rece, greața, slăbiciunea severă sau durerea care iradiază spre braț, umăr, spate ori maxilar pot fi semne ale unei urgențe cardiovasculare.
În cazul unei suspiciuni de infarct sau al unor simptome severe trebuie apelat 112.
Atenție și la semnele unui AVC
Canicula și deshidratarea pot crește riscul cardiovascular la persoanele vulnerabile.
Semne precum:
- asimetria bruscă a feței
- slăbiciunea unui braț sau picior
- vorbirea neclară
- confuzia apărută brusc
- tulburările bruște de vedere sau echilibru
necesită intervenție medicală imediată.
Nu trebuie așteptat să treacă de la sine.
Medicamentele trebuie păstrate corect
Căldura nu afectează doar pacientul, ci poate afecta și anumite medicamente sau dispozitive medicale.
Tratamentul trebuie păstrat într-un loc uscat, ferit de lumina directă a soarelui și conform condițiilor înscrise în prospect.
Medicamentele nu trebuie lăsate ore întregi într-o mașină încinsă sau pe pervaz în soare.
Dacă un medicament necesită frigider, trebuie respectate exact recomandările de păstrare.
Cine prezintă cel mai mare risc
Pe timpul caniculei trebuie acordată o atenție suplimentară:
- persoanelor în vârstă
- pacienților cu insuficiență cardiacă
- persoanelor cu boală coronariană
- pacienților cu aritmii
- persoanelor cu hipertensiune tratată cu mai multe medicamente
- pacienților care iau diuretice
- persoanelor care au și diabet sau boală renală
- celor care locuiesc singuri
Un telefon poate preveni o tragedie
Dacă aveți în familie un părinte sau un bunic cardiac care locuiește singur, este bine să îl verificați mai des în zilele cu temperaturi extreme.
Întrebați dacă a băut lichide conform recomandărilor medicale, dacă locuința este suficient de răcoroasă și dacă prezintă amețeli, lipsă de aer sau stare de slăbiciune.
Persoanele în vârstă pot percepe setea mai puțin intens, ceea ce le face mai vulnerabile la deshidratare.
Ce să faci într-o zi de caniculă dacă ai probleme cardiace
Un plan simplu poate arăta astfel:
- stai într-un spațiu răcoros în orele fierbinți
- bea lichide regulat, în limita recomandată de medic
- evită alcoolul
- nu face efort fizic intens la prânz
- poartă haine lejere și deschise la culoare
- ia medicamentele exact așa cum au fost prescrise
- nu crește aportul de sare din proprie inițiativă
- verifică tensiunea dacă apar simptome
- ține telefonul aproape în cazul unei urgențe
Cea mai mare greșeală: să tratezi singur efectele caniculei modificând medicamentele
Poate părea logic să reduci un diuretic atunci când transpiri foarte mult sau să sari peste medicamentul pentru tensiune atunci când valoarea este mai mică.
În realitate, efectele diferă de la un pacient la altul.
O schimbare potrivită pentru o persoană poate fi riscantă pentru alta.
Orice ajustare a tratamentului cardiovascular trebuie făcută numai după discuția cu medicul care cunoaște istoricul pacientului.
Concluzie
Canicula poate pune o presiune suplimentară asupra inimii, iar pacienții cardiovasculari trebuie să trateze zilele cu temperaturi extreme cu mai multă atenție decât persoanele sănătoase.
Evitarea expunerii la soare în orele fierbinți, hidratarea corectă, menținerea unei locuințe răcoroase, evitarea efortului intens și respectarea tratamentului sunt principalele măsuri de protecție.
Pacienții cu insuficiență cardiacă, boală renală sau restricție de lichide trebuie să discute cu medicul despre cantitatea potrivită de apă pe care o pot consuma.
Iar dacă apar durere în piept, lipsă severă de aer, leșin, confuzie, semne de AVC sau simptome de insolație, situația trebuie tratată ca o urgență și trebuie apelat 112.
Acest material are caracter informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare trebuie să respecte tratamentul prescris și să discute cu medicul înainte de orice modificare a dozelor, aportului de lichide sau regimului alimentar.
