Cercetator de top: adevarul despre rosiile tuguiate(cu mot). Sunt sau nu sunt cancerigene?
Dr. ing. Victor Lăcătuș, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați cercetători din agricultura românească, face dezvăluiri ”din interior” despre roșiile cu moț care sunt așteptate să inveze piețele românești în următoarea perioadă.
Foarte important, specialistul care este și membru fondator al Cooperativei Agricole ”Legume de Vidra” face observații și o informare specializată cu privire la cât de dăunătoare este pentru sănătatea oamenilor stimularea tomatelor cu produse pe bază de 2,4 D.
Pentru că reprezintă un document extrem de important cu o înaltă valoare
adăugată atât pentru fermieri, cât și pentru fiecare român consumator de roșii autohtone, Agrointeligența – www.agrointel.ro a decis să publice INTEGRAL mesajul cercetătorului român. Îi mulțumim specialistului pentru informare!
În lunile iunie şi iulie, pieţele de legume, îndeosebi cele din Capitală, sunt „invadate” de tomate a căror formă este puţin curioasă, ele având un vârf ceva mai pronunţat în partea opusă codiţei, la peduncul.
Acest „moţ” sau mucron, apare de regulă atunci când au fost folosiţi regulatori de creştere, produse care se folosesc pentru a reduce procentul de avortare a florilor în condiţii climatice mai puţin favorabile. Datorită lipsei de informaţii, dar în unele cazuri şi cu rea intenţie, aceste tomate au fost prezentate, de mai multe ori, de către unele canale TV de ştiri
dar și în literatura de popularizare în domeniu, drept cancerigene. Uneori însă, nu aceste canale sau autori de texte sunt vinovate, ci cei care le servesc informaţiile, de cele mai multe ori, în necunoştinţă de cauză.
Afirmaţia că tomatele cu „moţ” sunt dăunătoare sănătăţii consumatorilor este TOTAL FALSĂ! Şi iată de ce.
În primul rând, aceste tomate provin de la un soi bulgăresc „Precos”, care are uneori tendinţa de a face fructe cu vârful mai mult sau mai puțin proeminent, indiferent dacă au fost sau nu stimulate. Practic, 70-80% din fructe au acest mucron fără a fi stimulate. Este adevărat că în urma stimulării, aproape toate fructele au acest mucron, care poate fi mai proeminent dacă se stimulează în exces. După părerea noastră, acesta este de fapt un defect genetic, fructul neavând o formă comercială atractivă. Dar ceeace ar fi trebuit să fie un dezavantaj comercial, s-a transformat în anii din urmă, într-un avantaj. În acest fel consumatorii diferenţiază tomatele produse în România de cele importate, determinându-i pe cultivatori să-l folosească în continuare.
În al doilea rând, acest hibrid, după cum arată şi denumirea lui, este unul din cei mai timpurii (Precos ≈ precocitate). Sămânţa având şi un preţ mai accesibil, unii cultivatori îl preferă în locul altor hibrizi olandezi sau israelieni, mai „arătoşi” dar mai scumpi, unii dintre aceştia ajungând şi la 0,45 lei o sămânţă, în timp ce, în medie, o sămânţă de Prekos costă doar 0,025 lei, adică de 18 ori mai ieftină!
Citeste continuarea pe pagina urmatoare===>
