Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula, este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.
Cauzele infarctului miocardic
In cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentata de ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a peretilor vaselor sangvine care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange pana la infundarea acestuia.
Aceste depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii precum: angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.
Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele (disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala, endocardita bacteriana, hipertrofia ventriculara, consumul de substante interzise, spasmele coronariene etc.)
Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut de infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri:
a) factorii de risc nemodificabili precum: varsta, sexul, istoricul familial
b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea, hipertensiunea etc.
Mai ales la persoanele cu diabet sau la femei, infarctul miocardic se manifesta atipic, iar uneori, durerea sub forma de gheara poate chiar lipsi.
Printre cele mai temute simptome sunt durerile in piept, fiindca, mai ales dupa varsta de 50 de ani, pot semnala o angina pectorala sau chiar un infarct miocardic. in numeroase cazuri, aceste dureri apar in premiera in sezonul rece, dupa efort.
Ele pot fi o prima manifestare a cardiopatiei ischemice, pe fondul afectarii arterelor coronare, din inima, si raspund la administrarea de nitroglicerina sublingual. Insa aceste dureri in piept pot fi provocate de numeroase alte boli, precum afectiunile pulmonare, ulcerul gastric si gastrita, o nevralgie intercostala sau costocondrita (inflamatia articulatiilor care leaga coastele de stern, osul pieptului).
Diagnosticul este ingreunat si de faptul ca infarctul miocardic nu se manifesta intotdeauna prin durere intensa sub forma de gheara, in zona inimii. „Simptomele atipice ale infarctului miocardic se intalnesc frecvent la pacientii diabetici si la varstnici. Acestia pot avea durere putin intensa, de scurta durata, sau cu localizari mai putin sugestive: in gat si in mandibula, in spate, in brate sau in abdomenul superior, care nu-i alerteaza sa se prezinte la medic”, ne spune Doina Dimulescu, medic specialist cardiolog la spitalul Elias din Capitala.
Ce alte simptome trebuie sa ne alarmeze
„in absenta durerii, trebuie sa atraga atentia si senzatia acuta de lipsa de aer, senzatia de slabiciune brusc instalata, neexplicata, pierderea brusca a starii de constienta, scaderea marcata a tensiunii arteriale, insotita de transpiratii reci, de greata, de varsatura si de puls slab. Aparitia acestor manifestari impune prezentarea de urgenta la medic, la spital”, completeaza medicul cardiolog.
Daca nu se intampla acest lucru, acesti pacienti ajung la spital cu complicatii ale infarctului. Din cauza ca o portiune din muschiul inimii nu se mai contracta, se instaleaza insuficienta cardiaca, boala in care inima nu mai pompeaza suficient sange. Ea duce la senzatia acuta de lipsa de aer si la tulburari de ritm cardiac.
Si atacul de panica poate fi confundat cu un infarct. Acesta se manifesta cu dureri in piept, cu transpiratii reci si cu senzatie de teama si de anxietate. Spre deosebire de infarct insa, un atac de panica provoaca un puls accelerat.
Surse: www.csid.ro
sanatate.bzi.ro
