Bolile cardiovasculare afecteaza milioane de romani, insa nu orice diagnostic cardiac duce automat la obtinerea unui certificat de handicap. Incadrarea este posibila atunci cand afectiunea este grava, persista in ciuda tratamentului si limiteaza semnificativ viata de zi cu zi.
Comisia nu analizeaza doar numele bolii, ci mai ales cat de mult este redusa capacitatea persoanei de a se deplasa, de a face efort, de a munci sau de a se ingriji singura.
Ce boli de inima pot fi luate in considerare?
Evaluarea poate fi solicitata in cazul unor afectiuni cardiovasculare severe, precum:
- insuficienta cardiaca avansata;
- cardiopatie ischemica severa;
- sechele importante dupa infarctul miocardic;
- cardiomiopatii grave;
- boli valvulare severe;
- tulburari grave de ritm cardiac;
- hipertensiune pulmonara severa;
- malformatii cardiace cu afectare functionala importanta;
- afectiuni cardiace care au necesitat interventii complexe, daca au ramas limitari serioase.
Prezenta uneia dintre aceste boli nu inseamna ca certificatul va fi acordat automat. Conteaza stadiul afectiunii si efectele sale reale asupra autonomiei.
Hipertensiunea arteriala este suficienta?
Hipertensiunea arteriala controlata prin tratament, fara complicatii importante, nu conduce de regula singura la incadrarea intr-un grad de handicap.
Situatia poate fi diferita atunci cand tensiunea a produs complicatii grave, precum insuficienta cardiaca, afectare renala, accident vascular cerebral sau deteriorarea severa a vaselor de sange.
Dupa un infarct se poate obtine certificatul?
Faptul ca o persoana a trecut printr-un infarct nu este suficient. Comisia va analiza sechelele ramase, functia inimii, toleranta la efort si capacitatea persoanei de a desfasura activitati obisnuite.
Pot conta manifestari precum:
- oboseala severa la eforturi mici;
- respiratia dificila la mers sau chiar in repaus;
- durerile in piept repetate;
- episoadele de pierdere a cunostintei;
- edemele persistente ale picioarelor;
- spitalizarile frecvente;
- nevoia de ajutor pentru activitatile zilnice.
Ce verifica medicii si comisia?
Evaluarea se bazeaza pe documente medicale si investigatii recente. Pot fi solicitate:
- scrisoare medicala de la cardiolog;
- ecocardiografie si fractia de ejectie;
- electrocardiograma sau monitorizare Holter;
- test de efort, atunci cand poate fi efectuat;
- bilete de externare si istoricul internarilor;
- dovezi privind tratamentul urmat;
- documente despre interventii, implanturi sau dispozitive cardiace;
- evaluarea capacitatii de efort si a autonomiei personale.
Ce inseamna clasificarea NYHA?
In insuficienta cardiaca, medicii pot folosi clasificarea NYHA pentru a arata cat de mult limiteaza boala activitatea fizica.
Formele usoare provoaca simptome numai la eforturi mai mari. In formele avansate, oboseala, palpitatiile sau lipsa de aer pot aparea la activitati minime ori chiar in repaus.
Cu cat limitarea este mai severa si mai bine demonstrata prin acte medicale, cu atat situatia este mai relevanta pentru evaluarea gradului de handicap.
Unde se depune dosarul?
Persoana trebuie sa se adreseze Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului – DGASPC din judetul sau sectorul de domiciliu.
Dosarul poate include cererea de evaluare, actul de identitate, documentele cardiologice, investigatiile recente, biletele de externare si ancheta sociala. Lista exacta trebuie verificata la DGASPC-ul competent.
Ce trebuie retinut?
Certificatul de handicap nu se acorda pentru simpla existenta a unei boli de inima. Elementul esential este afectarea functionala: cat de greu respira persoana, cat efort poate face, cat de des este internata si daca se poate ingriji fara ajutor.
Persoanele cu insuficienta cardiaca severa sau cu alte boli cardiovasculare care le limiteaza puternic viata de zi cu zi pot solicita evaluarea. Decizia finala apartine comisiei de evaluare, pe baza dosarului medical si a evaluarii medico-psihosociale.
Acest material are caracter informativ si nu inlocuieste consultul cardiologic sau evaluarea realizata de autoritatile competente.
