Termenul Halva provine din limba araba (Halwa) si este folosit pentru a descrie doua tipuri de deserturi:
– pe baza de faina:
Acest tip de halva este usor gelatinoasa si este facuta din faina de cereale, de obicei gris. Ingredientele principale sunt uleiul, faina, zaharul.
– pe baza de unt si nuci:
Acest tip de halva este sfaramicioasa si, de obicei, facute din Tahini (pasta de susan) sau alte tipuri de unt de nuca, cum ar fi untul din seminte de floarea-soarelui.
Ingredientele principale sunt untul de nuca si zaharul.
Halvaua poate fi, de asemenea, bazata pe numeroase alte ingrediente, inclusiv seminte de floarea soarelui, nuci diverse, fasole, linte si legume cum ar fi morcovi, bostani, cartofi si dovleci.
Ce contine 100g de halva:
15-18 grame de proteine, 42-47 grame de glucide, 35-40 grame de lipide, 550-600 kcalorii, carbohidrati 48-50%, minerale (zinc, fier, fosfor, calciu, potasiu), acizi grasi nesaturati (acid oleic si lecitina), polinesaturati (omega 6).
Ce ne spune specialistul despre halva
Specialistul mai sustine ca halvaua are, pe de alta parte, si beneficii pentru sanatate: „Consumata rational, are efecte depurative, antioxidante, tonice si remineralizante. De altfel, un alt atuu il are si in tulburarile de memorie, prin continutul crescut de lecitina.
Pana la urma, foarte importanta e provenienta produsului si continutul in seminte de susan, dar recomandarea de baza este si ramane consumul limitat de halva zilnic. Excesul se poate transforma intr-o veritabila bomba calorica.
Daca mananci halva goala pana la 30 grame pe zi, nu se depune, dar in combinatie cu painea, tot se depune”, precizeaza Dan Merisca.
Pentru a avea efecte benefice pentru organism, halvaua trebuie consumata in cantitati mici, maxim 30 de grame pe zi, deoarece dezavantajele sunt destule.
Sursa: culinar.bzi.ro
Articol preluat integral cu acord scris.
