Da, este posibil sa suferi un accident vascular cerebral fara sa iţi dai seama in acel moment. Medicii folosesc expresia „AVC silenţios” pentru anumite infarcte cerebrale care produc leziuni in creier, dar nu provoaca simptome evidente precum paralizie, tulburari severe de vorbire sau pierderea starii de conştienţa.
Uneori, aceste leziuni sunt descoperite intamplator, dupa luni sau chiar ani, atunci cand persoana face un RMN sau un CT cerebral dintr-un alt motiv.
Faptul ca un AVC este numit „silenţios” nu inseamna insa ca este lipsit de importanţa. Astfel de leziuni pot fi asociate cu un risc mai mare de alte accidente vasculare cerebrale şi cu probleme cognitive in timp.
Ce este un AVC silenţios
Un accident vascular cerebral ischemic apare atunci cand un vas de sange care transporta sange catre o zona a creierului este blocat.
Daca blocajul afecteaza o zona cerebrala care nu controleaza funcţii evidente, este posibil ca persoana sa nu observe simptome clare.
Cu toate acestea, o porţiune mica de ţesut cerebral poate fi afectata.
Uneori, singurele indicii pot fi foarte subtile:
- o schimbare uşoara a mersului;
- probleme discrete de memorie;
- dificultaţi de concentrare;
- o uşoara incetinire a gandirii;
- stangacie sau coordonare mai slaba decat inainte.
Aceste simptome sunt atat de nespecifice incat pot fi puse pe seama varstei, stresului sau oboselii.
Poţi avea leziuni fara sa fi simţit nimic
AVC-urile silenţioase sunt deseori descoperite intamplator la investigaţii imagistice.
Un RMN cerebral poate arata zone in care ţesutul cerebral a fost afectat in trecut, chiar daca persoana nu işi aminteşte sa fi avut vreodata un episod neurologic evident.
Acest lucru este mai frecvent odata cu inaintarea in varsta şi la persoanele care au factori de risc vascular.
AVC silenţios şi AIT nu sunt acelaşi lucru
Este important sa nu confundam AVC-ul silenţios cu atacul ischemic tranzitoriu – AIT, cunoscut popular şi drept „mini-AVC”.
In cazul unui AIT, pot aparea simptome clare de AVC care ulterior dispar.
De exemplu:
- gura se poate devia intr-o parte;
- un braţ poate deveni brusc slab sau amorţit;
- vorbirea poate deveni neclara;
- poate aparea pierderea vederii;
- persoana poate avea ameţeli sau probleme de echilibru.
Simptomele pot dura doar cateva minute sau mai mult şi apoi pot disparea.
Faptul ca dispar nu inseamna ca pericolul a trecut. Un AIT este o urgenţa medicala şi poate avertiza ca exista un risc crescut de AVC.
Semnele de AVC pe care trebuie sa le recunoşti imediat
Una dintre cele mai simple metode este regula BE FAST:
- B – Balance: pierdere brusca a echilibrului sau coordonarii;
- E – Eyes: vedere inceţoşata, dubla sau pierderea brusca a vederii;
- F – Face: o parte a feţei cade sau devine amorţita;
- A – Arm: un braţ devine slab sau amorţit;
- S – Speech: vorbirea devine neclara sau persoana nu işi gaseşte cuvintele;
- T – Time: timpul este esenţial – trebuie solicitat imediat ajutor medical.
Intr-un AVC, fiecare minut conteaza. Cu cat tratamentul incepe mai repede, cu atat cresc şansele de a limita leziunile cerebrale.
Un simptom de cateva minute poate fi foarte important
Una dintre cele mai periculoase greşeli este ignorarea unui simptom pentru ca a trecut repede.
O persoana poate avea timp de cateva minute:
- amorţeala pe o parte a corpului;
- slabiciunea unei maini;
- gura deviata;
- vorbire dificila;
- vedere afectata;
- ameţeala severa.
Apoi poate reveni aparent complet la normal.
Un astfel de episod poate fi un AIT şi necesita evaluare medicala rapida chiar daca persoana se simte din nou bine.
Cine are un risc mai mare
Un AVC poate aparea la orice varsta, insa riscul creşte in prezenţa anumitor factori.
Printre cei mai importanţi se numara:
- hipertensiunea arteriala;
- diabetul zaharat;
- colesterolul crescut;
- fumatul;
- fibrilaţia atriala;
- ateroscleroza;
- sedentarismul;
- obezitatea;
- varsta inaintata;
- antecedentele de AVC sau AIT.
Tensiunea arteriala este unul dintre cei mai importanţi factori
Hipertensiunea poate afecta in timp pereţii vaselor de sange şi creşte riscul atat de AVC ischemic, cat şi de hemoragie cerebrala.
Problema este ca hipertensiunea poate evolua ani intregi fara simptome evidente.
Din acest motiv, masurarea regulata a tensiunii şi tratamentul corect atunci cand valorile sunt crescute sunt esenţiale pentru prevenirea accidentului vascular cerebral.
Fibrilaţia atriala poate trece neobservata
Fibrilaţia atriala este o tulburare de ritm cardiac care poate favoriza formarea cheagurilor de sange.
Un cheag format in inima poate ajunge prin circulaţie la creier şi poate bloca o artera cerebrala.
Unele persoane au palpitaţii, lipsa de aer sau oboseala, dar altele pot avea fibrilaţie atriala fara simptome evidente.
De aceea, un puls neregulat repetat trebuie discutat cu medicul.
De ce AVC-urile silenţioase nu trebuie ignorate
Chiar daca nu provoaca paralizie sau probleme evidente de vorbire, infarctele cerebrale silenţioase inseamna ca o parte din creier a fost afectata.
Mai multe astfel de leziuni acumulate in timp pot fi asociate cu:
- declin cognitiv;
- probleme de memorie;
- incetinirea gandirii;
- probleme de mers şi echilibru;
- un risc mai mare pentru un AVC viitor;
- un risc crescut de tulburari cognitive vasculare.
Cum se descopera un AVC silenţios
In multe cazuri, leziunea este identificata prin investigaţii imagistice precum:
- RMN cerebral;
- CT cerebral.
Medicul poate recomanda ulterior investigaţii pentru identificarea cauzei şi a factorilor de risc.
Acestea pot include, in funcţie de caz:
- masurarea tensiunii arteriale;
- analize pentru glicemie şi colesterol;
- electrocardiograma;
- monitorizare Holter;
- ecografie Doppler carotidiana;
- ecocardiografie.
Nu orice pata descoperita la RMN inseamna AVC
Acesta este un detaliu foarte important.
Pe un RMN cerebral pot aparea diferite modificari ale substanţei albe, mai ales odata cu inaintarea in varsta.
Nu toate reprezinta automat infarcte cerebrale.
Interpretarea trebuie facuta de medicul radiolog şi neurolog in funcţie de aspectul imaginilor, varsta, simptome şi istoricul medical.
Poate fi prevenit un alt AVC?
In multe situaţii, riscul poate fi redus prin controlul factorilor care afecteaza vasele de sange.
Printre cele mai importante masuri se numara:
- controlul tensiunii arteriale;
- controlul diabetului;
- scaderea colesterolului atunci cand este necesar;
- renunţarea la fumat;
- activitatea fizica adaptata starii de sanatate;
- tratarea fibrilaţiei atriale;
- menţinerea unei greutaţi adecvate;
- administrarea corecta a medicamentelor prescrise.
Tratamentul exact depinde de cauza identificata şi trebuie stabilit de medic.
Cand trebuie sa suni imediat la 112
Suna la 112 daca apare brusc oricare dintre urmatoarele:
- faţa devine asimetrica;
- un braţ sau un picior devine slab ori amorţit;
- vorbirea devine neclara;
- persoana nu inţelege ceea ce i se spune;
- apare pierderea brusca a vederii;
- apare pierderea brusca a echilibrului;
- apare o durere de cap brusca şi extrem de puternica, mai ales daca este diferita de durerile obişnuite.
Nu aştepta sa vezi daca simptomele dispar.
Şi nu conduce singur catre spital daca suspectezi un AVC. Asistenţa medicala de urgenţa poate incepe evaluarea inca dinaintea sosirii la spital.
Concluzie
Da, poţi avea un AVC fara sa iţi dai seama, iar unele infarcte cerebrale „silenţioase” sunt descoperite intamplator la RMN sau CT.
Dar acest lucru nu trebuie confundat cu situaţia in care apar simptome pentru cateva minute şi apoi dispar.
Gura deviata, slabiciunea unui braţ, vorbirea neclara, tulburarile de vedere sau pierderea echilibrului sunt semnale de alarma chiar daca dureaza foarte puţin.
In cazul unui posibil AVC sau AIT, timpul nu trebuie pierdut. Evaluarea medicala de urgenţa poate face diferenţa dintre recuperare şi dizabilitate permanenta.
Acest articol are rol informativ şi nu inlocuieşte consultul medical. Daca exista simptome actuale sugestive pentru AVC, este necesara solicitarea imediata a serviciului de urgenţa 112.
