Accidentul vascular cerebral este una dintre acele urgente medicale in care fiecare minut conteaza. Cei mai multi oameni cunosc semnele clasice – fata cazuta intr-o parte, slabiciunea unui brat sau vorbirea neclara – insa un AVC nu incepe intotdeauna atat de evident.
Uneori, primele manifestari pot parea banale: o ameteala aparuta brusc, o vedere ciudata sau o stare neasteptata de confuzie. Tocmai de aceea, aceste simptome pot fi puse pe seama oboselii, stresului sau lipsei de somn, iar ajutorul medical poate fi intarziat.
Important: daca un simptom neurologic apare brusc, mai ales daca este neobisnuit pentru persoana respectiva, nu trebuie asteptat sa treaca. Suspiciunea de accident vascular cerebral reprezinta o urgenta medicala.
1. Ameteala brusca, pierderea echilibrului sau mers nesigur
O simpla ameteala poate avea numeroase cauze si, de cele mai multe ori, nu inseamna AVC. Totusi, atunci cand apare brusc si este insotita de pierderea echilibrului, lipsa de coordonare sau dificultatea de a merge normal, situatia trebuie privita cu seriozitate.
Persoana poate spune ca simte ca incaperea se invarte, ca nu isi poate controla bine pasii sau ca trebuie sa se sprijine de pereti pentru a merge.
Acest simptom poate fi trecut usor cu vederea deoarece este confundat frecvent cu:
- oboseala;
- tensiunea arteriala;
- deshidratarea;
- problemele urechii interne;
- ridicarea prea rapida in picioare.
Diferenta importanta este aparitia brusca si neobisnuita, mai ales atunci cand exista si alte simptome neurologice.
2. Vedere incetosata, vedere dubla sau pierderea brusca a vederii
Schimbarile bruste de vedere sunt un alt semnal de alarma care poate fi ignorat.
O persoana poate observa ca vede dublu, ca imaginea devine brusc incetosata sau ca pierde partial ori complet vederea la unul sau ambii ochi.
Uneori, episodul poate dura putin, iar vederea poate reveni aparent la normal. Acest lucru nu inseamna insa ca pericolul a trecut.
Modificarile bruste de vedere pot aparea in timpul unui accident vascular cerebral sau al unui atac ischemic tranzitoriu, cunoscut popular drept „mini-AVC”.
Nu asteptati sa vedeti daca vederea isi revine. Aparitia brusca a unei asemenea probleme necesita evaluare medicala de urgenta.
3. Confuzie brusca sau dificultatea de a intelege lucruri simple
Un accident vascular cerebral nu afecteaza intotdeauna vorbirea intr-un mod spectaculos.
Uneori, persoana poate vorbi aparent normal, dar incepe sa nu mai inteleaga intrebarile, foloseste cuvinte nepotrivite, uita brusc ce facea sau pare dezorientata.
Familia poate interpreta situatia drept oboseala, stres sau neatentie.
Semnele pot include:
- dificultatea de a gasi un cuvant simplu;
- raspunsuri fara legatura cu intrebarea;
- incapacitatea de a intelege o propozitie simpla;
- dezorientare brusca;
- schimbarea neasteptata a comportamentului.
Daca aceasta confuzie apare dintr-odata, mai ales la o persoana care cu cateva minute inainte era perfect coerenta, trebuie tratata ca un posibil semn neurologic de urgenta.
Simptomele pot disparea – iar acesta este un motiv in plus sa nu le ignori
Una dintre cele mai periculoase situatii este aceea in care simptomele apar pentru cateva minute si apoi dispar.
Persoana poate considera ca „si-a revenit” si poate decide sa nu mearga la spital.
Totusi, un episod temporar de slabiciune, tulburare de vorbire, vedere sau echilibru poate indica un atac ischemic tranzitoriu (AIT).
AIT-ul este o urgenta medicala si poate reprezenta un avertisment ca exista risc de accident vascular cerebral.
Tine minte regula B.E. F.A.S.T.
Pentru recunoasterea rapida a accidentului vascular cerebral este utila regula B.E. F.A.S.T.:
- B – Balance: pierderea brusca a echilibrului sau coordonarii;
- E – Eyes: modificari bruste ale vederii;
- F – Face: o parte a fetei devine cazuta sau amortita;
- A – Arms: slabiciune sau amorteala la un brat;
- S – Speech: vorbire neclara sau dificultatea de a vorbi ori intelege;
- T – Time: timpul este esential – se solicita imediat ajutor medical.
Alte simptome care nu trebuie ignorate
Pe langa cele trei semne mai subtile, AVC-ul poate provoca si:
- amorteala sau slabiciune brusca a fetei, bratului sau piciorului, in special pe o singura parte;
- asimetrie faciala;
- vorbire neclara;
- dificultatea de a ridica un brat;
- durere de cap severa, aparuta brusc si fara o cauza evidenta;
- probleme bruste de coordonare.
Ce trebuie sa faci daca suspectezi un AVC
Suna imediat la 112.
Nu astepta sa vezi daca simptomele dispar si nu incerca sa conduci persoana la spital daca poate fi chemata ambulanta.
Este util sa retii sau sa notezi ora la care simptomele au inceput sau ultima ora la care persoana era cunoscuta ca fiind fara simptome.
Aceasta informatie poate fi foarte importanta pentru echipa medicala, deoarece anumite tratamente pentru accidentul vascular cerebral sunt dependente de timp.
Nu administra aspirina din proprie initiativa
In cazul unei suspiciuni de AVC, nu administra aspirina sau alte medicamente fara recomandarea personalului medical.
Nu toate accidentele vasculare cerebrale sunt provocate de un cheag. Unele sunt hemoragice, iar administrarea unui medicament care afecteaza coagularea poate fi periculoasa.
Cand un simptom aparent banal devine alarmant
Ameteala, vederea incetosata si starile de confuzie pot avea numeroase cauze care nu au legatura cu un AVC.
Ceea ce trebuie sa ridice semne de intrebare este aparitia lor brusca, mai ales atunci cand sunt neobisnuite, intense sau apar impreuna cu slabiciune, amorteala, probleme de vorbire ori asimetrie faciala.
Intr-un accident vascular cerebral, timpul pierdut poate insemna pierderea suplimentara de tesut cerebral si un risc mai mare de dizabilitate.
Concluzie
Pierderea brusca a echilibrului, modificarile neasteptate ale vederii si confuzia aparuta din senin sunt trei simptome care pot fi usor trecute cu vederea.
Ele nu confirma singure diagnosticul de accident vascular cerebral, dar atunci cand apar brusc trebuie evaluate urgent.
Daca suspectezi un AVC, nu astepta si nu incerca sa stabilesti diagnosticul acasa. Suna imediat la 112.
Acest articol are scop informativ si nu inlocuieste evaluarea, diagnosticul sau tratamentul oferit de un medic.
