Locul 6 – caşcaval fără brânză
Caşcavalul feliat care nu conţine brânză!
E împachetat ca un caşcaval obişnuit. Cu litere mici scrie că se cheamă „specialitate cu aromă de edam”. Este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină
Ingrediente:
Apă
Uleiuri vegetale (28%)
Cazeină (10%)
Sare de mare
Emulgatori: difosfaţi de sodiu & citraţi de sodiu
Aromă edam
Conservant: acid sorbic
Gelifiant: caragenan
Colorant: beta caroten
Mod de fabricare
Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate şi pizza”, nu are nicio legătură cu brânza, şi cu atât mai puţin cu brânza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, învelit într-un strat de parafină roşie.
De fapt, produsul nu are nimic în comun cu orice fel de brânză. Are doar cazeină, o proteină extrasă de laptele de vacă sau oaie. În rest, e un amestec de apă, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant şi colorant. Toate, mixate la scară industrială şi condimentate cu o suspectă „aromă edam”, pentru obţinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu caşcavalul.
Sfatul specialistului
Produsul poate fi sănătos, susţine medicul de familie Ioana Vârtosu, dar induce cumpărătorii în eroare, fiind un înlocuitor de caşcaval. “Faptul că nu conţine grăsimi de origine animală este un atu. Însă conservanţii, emulgatorii şi coloranţii pe care îi conţine această specialite complică efectele în timp asupra celor care îl consumă”, a declarat dr. Ioana Vârtosu.
Locul 7 – untul din margarină
Untar – untul făcut din 70% margarină
Ingrediente:
grăsimi vegetale nehidrogenate 70%
unt 30%
conservant (acid scorbic)
acidifiant (acid citric)
colorant (betacaroten)
Mod de fabricare:
Produsul numit „Untar” arată ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atenţia nutriţioniştii. Acest produs, datorită faptului că are o denumire derivată de la cuvântul unt, se confundă foarte uşor cu untul, mai ales că este expus la vânzare între alte sortimente de unt, iar eticheta imită perfect un sortiment popular şi autentic. Un kilogram de produs se obţine amestecând 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarină, plus conservant şi acidifiant. La final, procesatorul adaugă în amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.
Părerea specialistului:
Medicii avertizează că margarina din dieta zilnică este mai dăunătoare decât untul. „Studii de specialitate au demonstrat că margarina este cancerigenă. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital”, a declarat dr. Ioana Vârtosu, medic de familie.
Locul 8 – ciocolata fără cacao
Ciocolată cu alune: 8% cacao, 0,1% aromă de alune
Ingrediente:
grăsime vegetală hidrogenată (margarină)
pudră de cacao ( minim 8%)
lapte praf integral (12%)
zer praf
aromă naturală de alune (0,1%)
aromă identic naturală de vanilie
emulgatori (lecitină de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)
Mod de fabricare:
O tabletă de ciocolată cu alune (100 g) conţine doar 8 grame de cacao, adică mai puţin de o linguriţă de pudră, cam o linguriţă de lapte praf, o picătură de aromă de alune şi în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald şi turnate în binecunoscuta formă cu pătrăţele.
Părerea specialistului:
Această tabletă vândută drept cicolată, conţine grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantităţi mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit şefului ANPC, este departe de ceea ce se numeşte ciocolată. „Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit „ciocolată” decât un produs care conţine minimum 43% substanţă uscată totală de cacao”, a explicat Sorin Mierlea .
Locul 9 – frişca fără smântână
Frişca vegetală
Ingrediente:
grăsimi vegetale hidrogenate 26%
zahăr 11%
proteine din lapte
stabilizatori (E420iii, E463)
emulgatori (E472e)
lecitină din soia E322
E472b
sare
arome
colorant E160a
Mod de fabricare:
În mod „miraculos”, din apă, amestecată cu zahăr şi margarină, plus aditivi de rigoare, şi ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistenţa smântânii. Ca să arate până la identitate ca şi produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ţinut la rece şi agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistenţa frișcăi originale.
Părerea specialistului:
Deoarece în mod normal frişca ar trebui să conţină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că această frişcă vegetală are în compoziţie cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate.
„Frişca vegetală este un nonsens. În mod normal ar trebui să i se spună substitut de frişcă”, atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr.Gheorghe Mencinicopschi.
Locul 10 – crenvurştii făcuţi din apă şi slănină
Crenvurşti din piept de pui: 40% carne scoasă mecanic, 60% apă şi slănină
Ingrediente:
piept de pui dezosat (40%)
apă, slănină, piele de pui, proteină vegetală din soia
amidon, sare, condimente şi extract de condimente
zaharuri, dextroză, aromă fum
potenţiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di şi polifosfaţi de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
Membrană naturală comestibilă.
Mod de fabricare:
În 10 kilograme de crenvurşti găsim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasă mecanic de pe oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăţi de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon şi soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurştii, ambalaţi în membrane, care se fierb şi se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porţionaţi, pentru vânzare.
Părerea specialistului:
Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată „slabă”, aceşti crenvurşti sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli vasculare. „Consumul repetat poate crea în timp probleme de colesterol. Aceşti crenvurşti conţin grăsime de porc în stare pură – slănină, care este cunoscută pentru creşterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plină de grăsimi”, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.
„Ţinând de gradul de educare şi informare al consumatorului din România, acesta poate fi extrem de uşor păcălit. Consumatorul român nu are exerciţiul consumatorului european de a fi atent la fiecare detaliu”
Sorin Mierlea, preşedintele ASOCIAȚIEI NATIONALE PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR SI PROMOVAREA PROGRAMELOR SI STRATEGIILOR DIN ROMANIA
„Noi trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe orticine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Ceea ce ştim este că mezelurile nu mai au gustul de altă dată, pentru că comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină etc. Eu personal am ajuns, tocmai din cauza asta să nu mai mănânc mezeluri, pentur că, citind etichetele, am înţeles că mîncând parizer sau cremwurşti te întoxici”
Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei agricole Timiş
Sursa: www.doctorulzilei.ro
