Uiti unde ai pus cheile, intri intr-o camera si nu mai stii ce voiai sa faci sau iti scapa pentru cateva clipe numele unei persoane cunoscute? Astfel de episoade sunt frecvente si, de cele mai multe ori, nu inseamna ca exista o boala. Memoria se poate modifica odata cu inaintarea in varsta, iar stresul, oboseala sau lipsa somnului pot accentua uitarea.
Exista insa o diferenta importanta intre uitarea ocazionala si pierderea de memorie care incepe sa afecteze activitatile obisnuite. Atunci cand o persoana repeta aceleasi intrebari, uita constant informatii recente, se pierde in locuri familiare sau nu mai reuseste sa faca lucruri pe care inainte le facea fara probleme, este recomandata o evaluare medicala.
Cand uitarea poate fi normala
Creierul nu functioneaza ca un aparat care inregistreaza perfect fiecare informatie. Pe masura ce inaintam in varsta, poate dura ceva mai mult sa ne amintim un nume, o data sau locul in care am pus un obiect.
National Institute on Aging arata ca un anumit grad de uitare poate aparea odata cu varsta si nu indica automat dementa.
De exemplu, poate fi normal:
- sa uiti uneori unde ai pus cheile sau ochelarii, dar sa ii gasesti ulterior;
- sa uiti ocazional o programare si sa iti amintesti mai tarziu;
- sa nu iti vina imediat in minte numele unei persoane, dar sa ti-l amintesti dupa cateva minute;
- sa faci din cand in cand o greseala la plata unei facturi;
- sa ai nevoie de liste sau notite pentru a organiza mai bine anumite activitati.
Alzheimer’s Association considera ca uitarea ocazionala a unor nume sau intalniri, urmata de reamintirea lor, poate face parte din modificarile obisnuite asociate varstei.
Stresul si lipsa somnului pot afecta memoria
Nu toate problemele de memorie sunt provocate de boli neurologice.
Stresul intens, anxietatea, depresia si tulburarile de somn pot face o persoana sa fie mai neatenta si sa retina mai greu informatiile.
Cand atentia este redusa, informatia nici nu este „inregistrata” suficient de bine pentru a putea fi reamintita ulterior.
De aceea, dupa perioade aglomerate sau nopti nedormite, oamenii pot avea senzatia ca memoria lor s-a deteriorat brusc.
Cand uitarea incepe sa fie ingrijoratoare
Unul dintre cele mai importante semnale este impactul asupra vietii de zi cu zi.
Pierderea memoriei care impiedica o persoana sa isi desfasoare activitatile obisnuite nu este considerata o parte normala a imbatranirii.
Semnele care merita discutate cu un medic includ:
- uitarea repetata a informatiilor aflate recent;
- adresarea acelorasi intrebari de mai multe ori;
- uitarea unor evenimente sau date importante;
- dificultatea de a urma o reteta cunoscuta;
- probleme noi in administrarea facturilor si banilor;
- dificultatea de a organiza activitati obisnuite;
- pierderea frecventa a obiectelor si imposibilitatea de a reconstitui unde au fost puse;
- dificultati tot mai mari in gasirea cuvintelor potrivite.
Astfel de schimbari sunt incluse printre semnele de avertizare descrise pentru Alzheimer si alte forme de dementa.
Repetarea acelorasi intrebari este un semnal important
Oricine poate uita ocazional ce i s-a spus.
Este insa diferit atunci cand o persoana primeste un raspuns si, dupa cateva minute, pune exact aceeasi intrebare fara sa isi aminteasca deloc conversatia anterioara.
Repetarea frecventa a intrebarilor si uitarea informatiilor recent invatate se numara printre manifestarile care trebuie evaluate, mai ales daca fenomenul se agraveaza in timp.
Problemele cu banii pot fi unul dintre primele semne observate de familie
Schimbarile cognitive nu afecteaza numai capacitatea de a-ti aminti lucruri.
Pot aparea dificultati de planificare, calcul si organizare.
O persoana care si-a administrat toata viata facturile poate incepe sa uite platile, sa achite aceeasi factura de doua ori sau sa nu mai inteleaga anumite operatiuni simple.
Alzheimer’s Association si National Institute on Aging includ dificultatile de gestionare a banilor si facturilor printre schimbarile care pot aparea in tulburarile cognitive.
Ce inseamna daca o persoana se pierde intr-un loc cunoscut
Sa gresesti o iesire intr-un oras necunoscut este normal.
Este mult mai ingrijorator atunci cand cineva nu mai stie cum sa ajunga acasa dintr-un loc pe care il cunoaste foarte bine sau se dezorienteaza in propriul cartier.
Ratacirea in zone familiare poate aparea in dementa si necesita evaluare medicala.
Uitarea unui cuvant nu inseamna automat dementa
Ni se intampla tuturor sa avem un cuvant „pe varful limbii”.
Problema devine mai importanta atunci cand dificultatile de limbaj sunt tot mai frecvente si interfereaza cu conversatia.
O persoana poate pierde firul discutiei, poate avea dificultati sa numeasca obiecte cunoscute sau poate folosi cuvinte neobisnuite pentru lucruri simple.
Dificultatile de vorbire, intelegere, citire si scriere pot aparea in anumite forme de dementa.
Schimbarile de comportament pot conta la fel de mult ca memoria
Dementa nu inseamna numai uitare.
Pot aparea schimbari de judecata, retragerea din activitatile sociale, dificultati de concentrare si modificari ale comportamentului.
Unele persoane devin mai apatice, mai confuze sau mai dependente de cei din jur pentru activitati pe care inainte le faceau singure.
Nu orice pierdere de memorie inseamna Alzheimer
Aceasta este una dintre cele mai importante precizari.
Problemele de memorie pot avea numeroase cauze, iar unele dintre ele sunt tratabile. NHS recomanda consult medical atunci cand problemele de memorie persista sau incep sa afecteze viata de zi cu zi.
In functie de situatie, medicul poate verifica daca exista alte explicatii pentru simptome si poate recomanda investigatiile necesare.
De ce este importanta evaluarea medicala
Oamenii tind uneori sa ascunda problemele de memorie de teama sa nu primeasca un diagnostic grav.
Totusi, amanarea nu este o solutie.
Exista cauze ale tulburarilor de memorie care pot fi tratate, iar daca este vorba despre o afectiune neurologica, evaluarea precoce permite stabilirea mai rapida a diagnosticului si a planului de ingrijire. NHS recomanda consultarea medicului atunci cand exista ingrijorari legate de memorie sau de capacitatea de planificare si organizare.
Cand ar trebui sa mergi la medic
Este bine sa ceri sfatul unui medic daca:
- uitarea devine din ce in ce mai frecventa;
- familia observa schimbari importante;
- problemele de memorie afecteaza serviciul sau activitatile casnice;
- persoana se dezorienteaza in locuri cunoscute;
- apar dificultati in gestionarea banilor sau medicamentelor;
- se repeta frecvent aceleasi intrebari;
- apar si probleme de limbaj, judecata sau comportament.
NHS subliniaza ca, desi problemele de memorie nu sunt intotdeauna provocate de ceva grav, este important sa fie evaluate daca afecteaza activitatea zilnica.
Un exemplu simplu: normal sau motiv de ingrijorare?
Poate fi normal: nu iti amintesti unde ai pus telefonul, il cauti si apoi iti amintesti ca l-ai lasat in bucatarie.
Merita evaluat: gasesti telefonul intr-un loc complet neobisnuit si nu iti poti explica deloc cum a ajuns acolo, iar astfel de episoade se repeta.
Poate fi normal: uiti numele unui actor si ti-l amintesti mai tarziu.
Merita evaluat: incepi sa uiti frecvent numele persoanelor foarte apropiate sau nu mai recunosti obiecte cunoscute.
Poate fi normal: uiti o programare, dar iti amintesti ulterior.
Merita evaluat: uiti constant evenimente importante si ai nevoie tot mai mult de alte persoane pentru activitati pe care inainte le gestionai singur.
Familia poate observa schimbarile inaintea persoanei
Uneori, omul care are probleme de memorie nu realizeaza cat de mult s-au schimbat lucrurile.
Familia poate observa repetarea intrebarilor, facturi uitate, intalniri ratate sau modificari de comportament.
Daca mai multe persoane apropiate observa aceeasi schimbare, merita discutata cu medicul. Alzheimer’s Association recomanda ca schimbarile observate de familie sau prieteni sa fie luate in considerare atunci cand exista ingrijorari privind memoria.
Ce poate ajuta memoria in viata de zi cu zi
Pentru episoadele obisnuite de uitare pot fi utile cateva strategii simple:
- folosirea unui calendar sau a unei agende;
- pastrarea cheilor, telefonului si ochelarilor in acelasi loc;
- liste pentru cumparaturi si activitati;
- somn suficient;
- reducerea suprasolicitarii si a multitaskingului;
- activitate fizica regulata, in functie de starea de sanatate;
- mentinerea contactelor sociale si a activitatilor intelectuale.
Uitarea nu trebuie nici ignorata, nici transformata imediat intr-un diagnostic
Faptul ca ai uitat unde ai pus cheile nu inseamna ca ai dementa.
In acelasi timp, schimbarile persistente si progresive ale memoriei nu trebuie puse automat pe seama varstei.
Cea mai importanta intrebare este: problema incepe sa afecteze viata de zi cu zi?
Daca raspunsul este da, evaluarea medicala este cea mai buna alegere.
Semnul care face diferenta
Uitarea obisnuita inseamna adesea ca informatia poate fi recuperata mai tarziu si ca persoana continua sa functioneze independent.
In schimb, pierderea de memorie care interfereaza cu activitatile zilnice, se agraveaza progresiv si este insotita de probleme de orientare, limbaj, judecata sau organizare necesita atentie medicala.
Memoria se poate schimba odata cu varsta, insa pierderea independentei nu trebuie considerata „normala pentru batranete”. Daca uitarea devine frecventa si incepe sa schimbe felul in care o persoana isi traieste viata, un consult medical poate clarifica situatia.
