Palpitatii, oboseala, transpiratii, senzatie de apasare si respiratie grea. Multi oameni pun imediat aceste manifestari pe seama stresului, a anxietatii sau a unei perioade aglomerate.
De multe ori, stresul chiar poate provoca simptome fizice intense. Problema este ca unele afectiuni cardiace se pot manifesta intr-un mod asemanator, iar semnalele importante ajung sa fie ignorate.
Nu orice palpitatie inseamna o boala de inima si nu orice oboseala anunta un infarct. Totusi, simptomele noi, persistente, aparute la efort sau asociate intre ele necesita atentie medicala.
De ce confundam simptomele inimii cu stresul?
Stresul poate accelera pulsul, poate produce tensiune musculara, transpiratie, senzatie de lipsa de aer si disconfort in piept. Aceste manifestari pot semana cu simptomele unor probleme cardiace.
Diferenta nu poate fi stabilita intotdeauna doar dupa senzatia resimtita. Este important sa observi:
- cand apare simptomul;
- cat timp dureaza;
- daca este declansat de efort;
- daca dispare in repaus;
- daca se repeta tot mai des;
- daca este insotit de ameteala, greata sau transpiratii;
- daca ai factori de risc cardiovascular.
Atunci cand nu esti sigur daca manifestarile vin de la stres sau de la inima, este mai sigur sa ceri o evaluare medicala decat sa presupui ca vor trece.
1. Oboseala neobisnuita care apare fara explicatie
Este normal sa te simti obosit dupa o noapte nedormita sau o zi dificila. Semnalul devine ingrijorator atunci cand oboseala este noua, intensa si disproportionata fata de activitatea depusa.
Poate aparea sub forma unei senzatii ca:
- nu mai ai energie pentru sarcinile obisnuite;
- urcatul catorva trepte a devenit foarte greu;
- trebuie sa faci pauze tot mai des;
- picioarele sunt grele si lipsite de putere;
- te trezesti obosit chiar si dupa odihna;
- activitatile simple te epuizeaza.
Oboseala poate avea numeroase cauze, printre care anemia, lipsa somnului, diabetul, problemele tiroidiene, infectiile si depresia. Ea poate aparea insa si in insuficienta cardiaca sau in apropierea unui eveniment cardiac.
Devine mai importanta daca este insotita de lipsa de aer, transpiratii, greata, disconfort in piept sau umflarea picioarelor.
2. Respiratia grea la activitati obisnuite
Multi oameni spun ca au ramas fara conditie fizica sau ca gafaie din cauza kilogramelor in plus. Uneori, aceasta este explicatia. Dar lipsa de aer care apare recent sau se agraveaza trebuie investigata.
Urmareste daca:
- gafai dupa mersul pe o distanta scurta;
- nu mai poti urca scarile fara pauza;
- respiri greu cand stai intins;
- ai nevoie de mai multe perne pentru a dormi;
- te trezesti noaptea cu senzatia ca te sufoci;
- respiratia grea apare impreuna cu durere sau presiune in piept;
- simptomul este mai puternic decat te-ai astepta pentru efortul facut.
Lipsa de aer poate avea cauze cardiace, pulmonare, hematologice sau emotionale. Atunci cand apare brusc, este severa sau se asociaza cu durere in piept, transpiratii ori ameteala, trebuie tratata ca o urgenta.
3. Palpitatiile insotite de ameteala sau slabiciune
Palpitatiile sunt descrise ca batai rapide, puternice, neregulate sau ca senzatia ca inima „sare” o bataie.
Ele pot aparea dupa cafea, lipsa de somn, stres, deshidratare, efort sau anumite medicamente. Uneori pot fi insa semnul unei aritmii.
Programeaza un consult daca palpitatiile:
- revin frecvent;
- dureaza mai mult decat de obicei;
- apar fara un motiv clar;
- se declanseaza la efort;
- sunt insotite de oboseala sau lipsa de aer;
- te fac sa simti ca vei lesina;
- apar la o persoana cu boala cardiaca cunoscuta.
Palpitatiile insotite de durere in piept, dificultate severa de respiratie, lesin sau ameteala intensa necesita ajutor medical imediat.
4. Disconfortul care seamana cu indigestia
Nu toate problemele cardiace provoaca o durere violenta in piept. Uneori, disconfortul poate semana cu arsurile gastrice, balonarea sau indigestia.
Persoana poate simti:
- presiune sau greutate in piept;
- arsura in partea superioara a abdomenului;
- senzatie de prea plin;
- greata;
- durere care urca spre piept;
- disconfort care apare la efort sau stres;
- durere care se extinde spre spate, gat, mandibula ori brate.
Refluxul si problemele digestive sunt mult mai frecvente decat infarctul. Cu toate acestea, nu este sigur sa presupui ca un disconfort nou este „doar de la stomac”, mai ales daca apare impreuna cu transpiratii, slabiciune, ameteala sau lipsa de aer.
5. Durerea in spate, umar, gat sau mandibula
Afectiunile cardiace nu provoaca intotdeauna durere doar in centrul pieptului. Disconfortul se poate extinde catre alte zone ale corpului.
Pot aparea:
- presiune intre omoplati;
- durere in unul sau ambele brate;
- senzatie de strangere la nivelul gatului;
- durere in mandibula;
- disconfort in umar;
- durere in partea superioara a abdomenului.
Aceste dureri pot proveni si de la muschi, coloana, articulatii sau probleme dentare. Semnalul de alarma apare atunci cand sunt noi, apar la efort sau vin impreuna cu greata, transpiratii, slabiciune ori lipsa de aer.
Alte semne care pot completa tabloul
Pe langa cele cinci manifestari, acorda atentie si urmatoarelor schimbari:
- transpiratii reci fara o explicatie clara;
- ameteli sau senzatie de lesin;
- umflarea gleznelor si picioarelor;
- crestere rapida in greutate prin retentie de lichide;
- tuse nocturna;
- dificultatea de a respira in pozitie culcata;
- paloare sau culoare albastruie a buzelor;
- slabiciune aparuta brusc.
Niciunul dintre aceste semne nu confirma singur o boala cardiaca. Asocierea dintre ele si schimbarea fata de starea obisnuita sunt cele care trebuie luate in serios.
La femei, semnele pot fi mai putin evidente
Durerea sau disconfortul in piept ramane un simptom frecvent al infarctului atat la femei, cat si la barbati. Totusi, unele femei pot prezenta manifestari mai putin tipice.
Acestea pot include:
- oboseala extrema;
- lipsa de aer;
- greata sau varsaturi;
- durere in spate, umar sau mandibula;
- ameteala;
- presiune in partea superioara a abdomenului;
- senzatie puternica de neliniste.
Aceste simptome pot fi confundate cu stresul, indigestia, menopauza sau epuizarea. Tocmai de aceea, o schimbare brusca si inexplicabila nu trebuie minimalizata.
Cine trebuie sa fie mai atent?
Simptomele cardiace merita evaluate cu atat mai repede daca exista factori de risc precum:
- hipertensiune arteriala;
- diabet sau prediabet;
- colesterol si trigliceride crescute;
- fumat;
- exces ponderal;
- sedentarism;
- afectiuni renale;
- istoric familial de boli cardiovasculare;
- antecedente de infarct, accident vascular cerebral sau aritmie;
- varsta de peste 40–50 de ani.
Prezenta factorilor de risc nu dovedeste ca simptomele vin de la inima, dar creste importanta unui control medical.
Stres sau inima? Nu incerca sa stabilesti singur
Un atac de panica poate provoca palpitatii, presiune in piept, transpiratii, tremur si senzatia ca nu ai aer. Un eveniment cardiac poate avea manifestari asemanatoare.
Este periculos sa presupui ca simptomul este provocat de anxietate doar pentru ca ai trecut printr-o perioada stresanta.
Consulta medicul daca:
- simptomele sunt noi;
- apar la efort;
- se agraveaza treptat;
- nu dispar in repaus;
- revin frecvent;
- sunt diferite fata de episoadele anterioare de anxietate;
- ai factori de risc cardiovascular.
Cand trebuie sa suni imediat la 112?
Solicita ajutor medical de urgenta daca apare:
- presiune, strangere, greutate sau arsura in piept;
- durere care se extinde spre brate, spate, gat sau mandibula;
- lipsa severa de aer;
- transpiratie rece;
- greata sau varsaturi;
- ameteala puternica ori lesin;
- palpitatie rapida sau neregulata asociata cu durere in piept;
- slabiciune extrema aparuta brusc;
- piele palida, cenusie sau buze albastrui;
- senzatia ca starea se agraveaza rapid.
Nu conduce singur pana la spital si nu astepta sa vezi daca simptomele trec. Intr-un eveniment cardiac, fiecare minut poate conta.
Ce poate verifica medicul?
In functie de simptome si istoricul medical, evaluarea poate include:
- masurarea tensiunii si pulsului;
- electrocardiograma;
- analize de sange;
- ecocardiografie;
- monitorizarea ritmului cardiac;
- test de efort;
- evaluarea glicemiei, colesterolului si functiei tiroidei;
- investigatii pulmonare sau digestive, daca este necesar.
Nu toate persoanele au nevoie de toate aceste teste. Medicul va decide investigatiile potrivite in functie de manifestari.
Ce informatii sa notezi inainte de consultatie?
- ora la care apare simptomul;
- durata episodului;
- activitatea pe care o faceai;
- daca se amelioreaza in repaus;
- pulsul si tensiunea, daca le poti masura corect;
- medicamentele si suplimentele utilizate;
- consumul de cafea, alcool si nicotina;
- alte simptome aparute in acelasi timp.
Aceste informatii il pot ajuta pe medic sa deosebeasca o reactie la stres de o posibila problema cardiaca sau de o alta afectiune.
Concluzie
Stresul poate provoca simptome fizice reale si intense. Insa nu orice palpitatie, presiune in piept sau lipsa de aer trebuie pusa automat pe seama anxietatii.
Oboseala neobisnuita, respiratia grea, palpitatiile asociate cu ameteala, disconfortul asemanator indigestiei si durerea care ajunge in spate sau mandibula sunt semnale care merita atentie.
Nu astepta ca simptomele sa devina dramatice. Atunci cand sunt noi, persistente sau apar impreuna, cel mai sigur pas este evaluarea medicala.
Acest articol are scop informativ si nu inlocuieste consultatia, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic.
