Superstiţii de Crăciun:
-o superstiţie ne învaţă că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem uşa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă;
-se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an;
-În Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an;
-după Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube;
-acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune „pomana porcului”;
-aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite;
-se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc;
-la cele trei sărbători mari-Crăciun, Paşte şi Rusalii-să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos;
-nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seara, ci bucatele;
-dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate;
-în Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat;
-tot în Ajun se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruială care a rămas, se ung pomii din grădină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade;
-în ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, şi după ce ai măturat du gunoiul la pomi, că-i ajută să fie roditori;
-în seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindisul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire;
-oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc;
-începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos;
-a doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămâni, şi tot atunci fetele, pe alocuri şi flăcăii, îşi fac intrarea în ceata feciorească;
-nu aduc noroc şi nu se oferă cadou: cuţite, călimară, valiză, creion, cuie, pilă de unghii, centură, fular, umbrelă, oglindă, batistă, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci;
-în seara de Crăciun, se ung cu usturoi vitele, pe la coarne şi şolduri, dar şi uşile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung şi oamenii pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei pentru a îndepărta demonii nopţii;
-în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălam cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.
-pâinea să nu se pună cu coaja de jos în sus ca trage a sărăcie;
-dacă cineva bea ceai şi varsă din el din întâmplare, e semn bun;
-când te mănâncă palma dreaptă e semn că vei da bani altei persoane, iar dacă te mănâncă palma stângă înseamnă că vei primi bani;
-femeia care poartă cercei schimbaţi, adică unul de la o pereche şi altul de la alta, e semn că îşi va schimba şi bărbatul
-dacă porţi o cămaşă pe dos e semn că ţi se întoarce norocul spre rău;
-dacă cineva îşi muşcă limba e semn că cineva îl vorbeşte de rău;
dacă la masă se varsă vin din pahar din greşeală înseamnă că va fi veselie;
-când cocoşul cântă în faţa uşii sau a ferestrei vesteşte sosirea unor musafiri.
Sursa: www.antena3.ro
